Date epidemiologice



După aprecierile Organizaţiei Mondiale A Sănătăţii (OMS), tabagismul este pe cale sa devină principala cauză de morbiditate şi mortalitate din lume. Se apreciază că în prezent există aproximativ 1,1 miliarde de fumători în întreaga lume. Din acest total, aproximativ 300 milioane (200 milioane bărbaţi şi 100 milioane femei)se găsesc în ţările dezvoltate; în ţările în curs de dezvoltare fumătorii sunt de trei ori mai numeroşi (aproximativ 800 milioane), marea lor majoritate fiind bărbaţi dar constatându-se o creştere în randul femeilor. Per ansamblu, 30% dintre adulţi (48% dintre barbaţi şi 12% dintre femei) sunt fumători. Fumatul reprezintă un risc major pentru starea de sănătate. El ucide 6 persoane în fiecare minut, iar un fumător din patru moare de o maladie legată de tutun. În 2002, fumatul a ucis 4 milioane de oameni, dintre care 1,2 milioane europeni. Până în anul 2020 această unealtă a morţii va ridica numărul deceselor la 10 milioane de fumători pe an. Cele mai afectate sunt ţările in tranziţie şi cele în curs de dezvoltare, datorită factorilor ce ţin de liberalizarea comerţului, de dezvoltarea comunicaţiilor şi de globalizarea industriilor transnationale ale tutunului.

Se estimează că fumatul constituie cauza a 90% din decesele prin cancer pulmonar, a 75% din decesele datorate bronşitei şi emfizemului şi a aproximativ 25% din decesele prin boli cardio-vasculare. Statistic, cancerul reprezintă atât în lume cât şi în ţara noastră a doua cauză de deces dupa bolile cardio-vasculare. Riscul de cancer la fumătorii activi dovediţi biochimic a fost de 7,8 ori mai mare faţă de nefumători şi este la fel de mare la bărbaţi ca şi la femei. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent neoplasm cauzat de fumat, constituind prima cauză de mortalitate prin cancer în lume (17% din neoplasmele la barbaţi şi 12% la femei).


Date epidemiologice in Romania


Începând cu anul 1990 fumatul a crescut în Europa de Est, fapt datorat în primul rând tranziţiei spre o economie de piaţă şi apariţiei industriei internaţionale a tutunului, care a promovat intens produsele în absenta reglementărilor legislative care să limiteze acest lucru. Studii efectuate în anii '90 reprezentau evoluţia îngrijorătoare ale prevalenţei atât în rândul populaţiei generale cât şi în rândul unor grupe populaţionale sensibile la acest obicei

În 1994, Centrul de Calcul, Statistică Sanitară şi Documentare Medicală a efectuat o anchetă privind autoevaluarea sănătăţii, gradul de autonomie a handicapatului, comportamentul populaţiei faţă de sănătatea proprie. Datele arătau creşterea procentului de fumători comparativ cu o anchetă similară din 1989 (25,9% în 1989 şi 28,0% în 1994). Procentul fumătorilor era de trei ori mai mare la bărbaţi comparativ cu femeile, iar creşterea faţă de 1989 se datora exclusiv creşterii frecvenţei fumătorilor de sex feminin de la 11,3% în 1989 la 15,2% in 1994, în timp ce la sexul masculin procentele erau sensibil egale. Studii realizate la sfârşitul anilor '90 - începutul anilor 2000 au demonstrat că prevalenţa fumatului în ţări ale Europei de Est varia între 41,75% în Ungaria, la 29,1% în Cehia în timp ce în România cu o prevalenţă a fumatului în rândul populaţiei adulte de 44% se înscria, alături de Bosnia şi Herţegovina (48%), Iugoslavia (47%), Yemen (45%), Kenya (49%) şi Namibia (50%) într-un nefericit Top 10 al ţărilor cu cele mai înalte prevalenţe ale fumatului.

Studiul populaţional realizat în 2003 de catre Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional, format din 1209 persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 59 ani a arătat că mai mult de o treime din populaţie (35,1%) este reprezentat de persoane fumătoare. Acestea sunt persoane care au fumat cel puţin o sută de ţigări în viaţa lor şi care în ultima lună au fumat zilnic sau ocazional.

Referitor la statutul de fumător există o diferenţă foarte mare pe sexe - aproape jumătate (46,4%) dintre bărbaţii cu vârste cuprinse între 14 ani şi 60 de ani sunt fumători faţă de 24,1% dintre femeile din aceeaşi categoria de vârstă. Un procent de 12,7% din procentul total (7,95% dintre femei şi 17,7% dintre bărbaţi) sunt persoane care au fost încadrate la categoria ex-fumători. Persoanele din aceasta categorie au fumat în viaţa lor mai mult de o sută de ţigări dar la momentul realizării studiului (în ultima lună) nu au fumat deloc deoarece s-au lăsat de fumat. Nefumătorii reprezintă 52,1% dintre persoanele incluse în lot (68% dintre femei şi 35,8% dintre bărbaţi). Aceasta categorie este formată din persoane care nu au încercat niciodată să fumeze sau, dacă au încercat acest lucru, nu au fumat mai mult de o sută de ţigări pe parcursul vieţii.

În anul 2007 a fost repetat studiul din 2003, realizat de către Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate, pe un eşantion de 2434 persoane cu vârste cuprinse intre 15-59 ani din mediul urban şi rural, reprezentativ la nivel naţional. Studiul a arătat că aproape o treime din populatia vizată de studiu (30,0%) este reprezentată de persoane fumătoare (persoane care în ultima lună au fumat zilnic sau ocazional). Cea mai mare prevalenţă a fumatului se întâlneşte la grupa de vârstă 15-24 ani - 34,8% şi 25-34 ani - 32,9%. Cea mai mare parte a fumătorilor (61,6%) fumează între 10 şi 20 de ţigări pe zi. O presoană din zece fumează mai mult de 20 de ţigări pe zi, 3 din 5 persoane au încercat măcar o dată sa fumeze în viaţă. Din totalul fumătorilor, 58,0% au declarat că doresc să se lase de fumat, iar aproape jumătate dintre fumători au încercat să se lase de fumat cel puţin o dată în viaţă.





În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 1270/ 2002, a treia joi din luna noiembrie este declarată „Ziua Naţională fără Tutun” şi este dedicată încurajării renunţării la fumat. 

Cei mai mulţi dintre fumătorii români afirmă că şi-ar dori să renunţe la tutun, însă când trebuie să treacă la fapte... foarte mulţi „renunţă să renunţe”!

Motivele sunt multiple: pentru cã le este greu sã deprindã alte obiceiuri, pentru cã se îngrijoreazã de tot felul de cauze dar, mai ales, pentru că la început se pot simţi rãu. Şi astfel tot amână  Ziua din care vor spune “STOP FUMAT!”…

Deoarece greu este până faci primul pas, le propunem românilor ca astăzi, cu ocazia Zilei Naţionale fără Tutun,  să-şi aleagă o zi în care să nu fumeze deloc.

Şi pentru ca să-i şi ajutăm pe cei care decid să întrerupă relaţia cu ţigara, fie şi pentru o zi, vă invităm joi, 19 noiembrie 2009, la ora 11.00 la Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” pentru a face cunoştinţă cu câţiva dintre cei aproape 34000 de fumători care s-au adresat Programului „Stop Fumat!” şi care au reuşit să abandoneze tutunul. Ei vă vor spune povestea lor, cum au reuşit, cum şi-au învins tentaţiile dar şi cum se simt acum, ca nefumători.

Sperăm că ne veţi fi alături, şi acum ca şi în alte ocazii, pentru a transmite celor care încă fumează:

„RENUNŢĂ LA FUMAT PENTRU O ZI! ÎN FIECARE ZI!”

 

Cu ocazia acestui eveniment, vă vom prezenta şi rezultatele cele mai importante ale Studiului de evaluare a cunoştinţelor, atitudinilor şi practicilor legate de fumat realizat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

 

Prevalenţa fumatului zilnic la persoanele cu vârsta peste 15 ani: 27,9%, în scădere cu 3 procente faţă de valoarea înregistrată în anul 2008 (30,9%). Totodată, a scăzut şi prevalenţa celor care fumează ocazional, de la 5,2% în anul 2008 la 4,5% în 2009.

Bărbaţii continuă să fumeze mult: aproximativ 34,5% dintre bărbaţi fumează zilnic, cei mai mulţi fiind cei din grupa de vârstă 25 – 44 de ani. În schimb, cel mai mult fumează femeile din grupa de vârstă 15 – 24 de ani (27,9% comparativ cu media de 21,9%).

Cei mai mulţi fumători consumă într-o zi între 10 şi 20 de ţigări (47,1%) astfel încât cei mai mulţi români (32,6%) cheltuiau în luna august pentru procurarea ţigărilor mai mult de 200 lei – ceea ce reprezintă mai mult de o treime din venitul minim lunar.

 

În ultimul an, 51,1% dintre fumătorii zilnici au încercat să abandoneze ţigara, jumătate dintre ei încercând doar o dată. Important este faptul că 77,1% ei au rezistat cel puţin o săptămână, ajungând chiar până la mai multe luni. Motivul principal pentru care oamenii reiau fumatul este încrederea că se pot limita la „doar o ţigară!” în momente de stress sau de bucurie, neglijând faptul că fumatul înseamnă consum de drog – nicotina – iar o doză cât de mică după o perioadă de abstinenţă expune la reluarea consumului.

 

Important pentru viitorul programului Stop Fumat este faptul că 47,6% dintre fumători afirmă că doresc să renunţe la fumat în următoarele 6 luni, iar 20,1% sunt nehotărâţi – potenţiali clienţi. Pe de altă parte, aproape trei sferturi dintre fumători (72,9%) afirmă că simt nevoia să fumeze imediat după trezire, ceea ce denotă o dependenţă medie şi mare de nicotină, deci pot fi ajutaţi de tratamentul farmacologic pentru a depăşi perioada de sevraj nicotinic.

 

 

Prin urmare, studiul demonstrează că suntem pe drumul cel bun, al scăderii numărului de fumători, iar dacă oamenii încearcă,chiar au şanse mari să renunţe definitiv la tutun.

 

De aceea, le propunem românilor să-şi aleagă o zi în care să nu fumeze; chiar au şanse să renunţe defintiv. Dacă nu reuşesc, medicii şi psihologii din programul Stop Fumat le sunt alături.

 

 

Rezultate preliminarii ale Programului Stop Fumat în anul 2009:

-            Medici implicaţi: 70

-            Psihologi implicaţi: 30

-            Număr judeţe în care există cel puţin un medic tabacolog: 36

 

-            Număr fumători care s-au adresat medicilor tabacologi din cabinetele de consiliere  în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2009: 24431

-            Număr fumători care au primit tratament în perioada 1 ianuarie – 31 octombrie 2009: 23500

-            Rata de success (nefumători la sfârşitul tratamentului): 39,1%

 

-            Număr apeluri Tel Verde în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2009: 3168

 

Buget alocat programului în 2009: 3 860 000 lei